Clădiri cochete, fântâni, statui şi biserici la tot pasul, parcuri şi coline pitoreşti, scutere, imigranţi, vânzători de poşete sau castane şi mulţimi gălăgioase de turişti – aşa aş descrie pe scurt Roma, după o săptămână de plimbat şi admirat „cetatea eternă”.

Sunt atâtea de spus despre Roma, că nici nu ştiu de unde să încep… Aici nu are sens să te închizi între zidurile muzeelor şi galeriilor pentru a gusta din cultură sau istorie, din simplul motiv că „oraşul celor 7 coline” e un muzeu în aer liber. E de ajuns să ieşi pe străzi şi să te bucuri de ceea ce vezi în jur, pentru că în orice parte ai privi sunt clădiri interesante de admirat. Cele mai importante obiective turistice sunt uşor de recunoscut după marea de oameni din jurul lor, dar şi după magazinele cu suverniruri mai mult sau mai puţin kitsch care le mărginesc.

Locaţiile celebre sunt înconjurate de case şi străduţe care pe mine pur şi simplu m-au fascinat. În postările următoare o să povestesc şi despre ele, dar până atunci bifez (în ordine aleatoare) locurile mai cunoscute, „clasice”, pe care le-am vizitat şi câteva gânduri:

• Fontana di Trevi – turişti claie peste grămadă. N-am aruncat nicio moneda în fântână; lumea e mare şi sunt atât de multe locuri frumoase de văzut, că nu ţin neapărat să mă întorc la Roma. Dacă se întâmplă totuşi, nu-i nicio supărare 🙂
• Vaticanul şi San Pietro – Muzeele Vaticanului erau închise, dar am urcat cele peste 500 de trepte până în vârful cupolei bazilicii San Pietro. A meritat însă, pentru că priveliştea este impresionantă şi am avut şi norocul să prind o zi însorită.

• Colosseumul – arată wow pe dinafară, dar înăuntru sunt doar nişte… pietre, sau cel puţin aşa l-am perceput eu, fiind profană într-ale arheologiei

• Columna lui Traian – exact ca în cărţile de istorie
• Forumul Roman – coloane şi alte construcţii rânduite într-o mică vale, aproape de Coloseum. Ar fi prins bine un ghid care să povestească ce şi cum
• Piazza Navona – fântânile de aici sunt superbe, printre preferatele mele, la fel şi biserica

• Piazza Venezia cu monumentul dedicat lui Vittorio Emanuele II – o chestie impresionant de enormă şi albă care se vede de peste tot din oraş
• Circus Maximus – pur şi simplu o groapă lungă; când am fost eu, în zonă era o expoziţie cu tancuri şi alte vehicule militare
• Termele lui Diocleţian – impresionantă biserica
• Pantheonul – construcţie masivă, susţinută de coloane uriaşe, domină piaţa în care se află

• Campo de’ Fiori – piaţă drăguţă, intimă; ziua găzduieşte tarabe cu legume, zarzavaturi şi flori, iar seara ies în evidenţă terasele primitoare
• Castelul Sant’Angelo – fost mausoleu al lui Hadrian; mi-au plăcut mult statuile îngerilor de pe podul care duce spre el
• Piazza di Spagna – prea turistică pentru gustul meu. Am ajuns duminică seara şi m-am simţit ca de Revelion: înghesuială şi bliţuri, treptele pline de lume, hărmălaie de nedescris

• Teatro di Marcello – trei coloane graţioase, frumos luminate seara
• Villa Borghese – e situată într-un parc tare verde în formă de inimioară, cu spaţii largi, alei şi, bineînţeles, multe statui şi fântâni. Vila nu am vizitat-o, dar de afară arată destul de obişnuit.
• Lupoaica cu Romulus şi Remus – micuţa statuie se află în Capitoliu, ne-am învârtit o grămadă prin zonă fără să o găsim, iar când am renunţat să o mai căutăm am dat peste ea.
• Bocca della Verita – am descoperit-o din întâmplare la biserica Santa Maria in Cosmedin, datorită unor turişti înghesuiţi să o pozeze
• Insula Tiberina – o privelişte frumoasă: am trecut spre insulă pe un pod unde se vindeau chestii handmade, spre apus, când clădirile erau scăldate de o lumină caldă de toamnă

• Grădina cu portocali – un simplu parc cu o platformă pe care se înghesuiau turişti la pozat oraşul. Drumul până acolo a fost însă plăcut
• alte zeci de biserici şi pieţe