Domeniile Murani – Natură și relaxare aproape de Timișoara

Murani e un mic sat la vreo 25 km de Timișoara, în comuna Pişchia. Are câteva case, grădini, un lan uriaș de rapiță pe fundal și multă liniște în jur. Așa l-am găsit eu la început de mai, când am vizitat Domeniile Murani, locul perfect de evadare mai aproape de natură.

vizita Domeniile Murani

Domeniile Murani sunt un spațiu de relaxare (sau centru de agrement, cum se prezintă ei) amenajat ca la carte, creat în jurul unui vechi conac. Construit în 1781 de Josep Kulterer, care a primit ulterior titlul de Baron de Murany, conacul se afla pe o moșie cumpărat de la Fiscul Austriac. Aici, baronul a amenajat un parc dendrologic cu specii exotice, iar unii dintre arbori există și astăzi.

Domeniul a avut mai mulți proprietari de-a lungul timpului, care au ridicat aici diferite construcții. Confiscat în 1949 și ajuns în proprietatea statului român, domeniul a fost retrocedat în anii 2000, iar apoi vândut actualilor proprietari în 2018, care l-au deschis publicului.

Dar să o luăm cu începutul.

Am ajuns la Domeniile Murani în weekend, cu nerăbdarea pe care o simt de fiecare dată când urmează să descopăr un loc nou. Nu văzusem foarte multe poze cu domeniul, dar auzisem că există un restaurant și spații de relaxare.

La intrare se plătește 20 lei/ adult, însă de această sumă primești bonuri valorice pe care le poți folosi ca să cumperi bunătăți de la terasa-restaurant sau de la toneta cu înghețată. Foarte utilă harta de la poartă, marcând diferitele locuri de interes de pe domeniu, alături de panoul cu o scurtă istorie a moșiei.

Mi-au plăcut mult cele două vagoane de tramvai de la intrare, unde pare că existau spații de servit masa. Din cauza pandemiei probabil, acum erau disponibile doar locuri afară, pe terasa încăpătoare.

Trecând de zona de Food, am mers direct spre Ferma cu animale și păsări, trecând micul pârâu, despre care am citit că se numește Ludabara. Aici, spații cu găini, lebede, păuni, fazani, rațe de tot felul, broaște țestoase, ponei, un cal… Rațele negre, cu pene ca de catifea, strălucind în reflezii verzi și mov, mi s-au părut cele mai simpatice.

Pe domeniu există foarte multe locuri de joacă pentru copii, inclusiv un mini-aventura park pentru familii, dar și colțuri numai bune de făcut fotografii.

Mergând mai departe pe domeniu, am admirat un ditamai copacul, care s-a dovedit a fi un Sequoia Gigantea. Am înțeles ce-i cu el de-abia după ce am citit despre parcul dendrologic creat de baronul de Murany; așa se explică varietatea de plante, printre care Ginkgo Biloba, aleea cu hibiscus, platanul secular, castani, nuci etc. Preferatele mele au fost tufele cu liliac, pe care le-am găsit înflorite și le-am mirosit cu nesaț.

Pe platoul însorit, mici scaune și mese din trunchi de copaci așteptau musafiri.

Am urcat apoi puțin pentru a admira de sus domeniul și am dat peste locuri retrase cu băncuțe, protejate cu afecțiune de tufele de liliac. În iarbă, melci timizi, retrași la siestă în cochilii.

Vechiul conac pare încă nerenovat, dar sper ca în viitor să primească și el o față nouă, să fie pus în valoare așa cum merită.

La terasă am gustat din plăcintele cu varză și cele cu brânză sărată, plus castraveciori murați și niște gomboți cu prune.

Deși am fost la Murani într-o zi însorită de weekend, nu era o aglomerație sufocantă. Sigur, era lume, însă nu cât să mă simt înghesuită de oameni. M-a încântat atmosfera detașată și senzația de loc liber, aerisit.

Eu m-am simțit foarte bine la Domeniile Murani și mi-ar plăcea să revin. E un loc excelent amenajat, cu multă atenție la detalii și la vizitatori. Toaletele sunt curate, diferitele spații sunt semnalizate cu tăblițe explicative, poți să aduci și animalele de companie.

Dacă sunteți prin zonă și aveți ocazia, vă recomand acest loc!


Foto: Eduard L.

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.