Pe scurt, a fi freelancer înseamă să lucrezi pe cont propriu. Nu ești angajat la o companie și nici nu ai propriul business, ci prestezi servicii pentru diferite companii sau organizații, în funcție de ce știi să faci. Dacă domeniul permite, poți să lucrezi exclusiv în online (de ex. design, programare, copywriting, consultanță etc.), însă nu e musai.

Spre deosebire de cele 8 ore clasice pe care le lucrează în mod obișnuit un angajat full time, freelancerul are mai multă flexibilitate (poate fi un avantaj, dar și un dezavantaj), care provoacă uneori dificultăți în a stabili tariful pentru serviciile oferite. Adesea, lucrezi independent de client, care are un control mai mic asupra ta, așa că acesta va dori să știe clar pentru ce plătește.

Înainte de orice, timpul înseamnă bani

Ca freelancer este foarte important să cunoști, în medie, cât timp îți ia să faci anumite task-uri, în funcție de activitate (de ex: să scrii un material de 500 de caractere, să faci 20 de postări pentru Facebook, să creezi un site de la zero, să editezi un articol de 1000 de cuvinte, să traduci o pagină, să faci design-ul unui afiș etc.). 

De ce să știi cât timp petreci pe fiecare tip de task?

• Ca să poți calcula un preț potrivit pentru serviciile tale.
• Nu îți vei asuma deadline-uri pe care nu le poți respecta.
• Le vei putea da clienților estimări corecte despre timpul tău de lucru. Desigur, nu pe toți îi interesează cât timp petreci tu pe un task, unii vor doar să aibă proiectul gata, dar în cazurile în care plata se face pe oră este mai mult decât util.
• Îți va fi mai ușor să-ți organizezi programul de lucru, ca să ai și timp liber. 

Cum afli cât timp petreci pe un task?

Simplu, îți cronometrezi timpul de lucru pentru fiecare task/ proiect folosind o aplicație online cum e Toggl.com sau timer-ul de la telefon. La final de lună, vei ști cât timp ai petrecut pe fiecare colaborare și cât ai câștigat, astfel că îți vei da seama dacă e rentabil sau nu. Dacă ești proaspăt freelancer și nu ai lucrat pe multe proiecte, s-ar putea ca pentru început să faci doar aproximări, dar cu timpul procesul se va simplifica.

Cred că e un obicei foarte bun și pentru angajați, însă ca freelancer cu atât mai mult trebuie să fii atent ce faci cu timpul tău, pentru că altfel riști să pierzi vremea sau să te întinzi foarte tare cu anumite sarcini, deși nu e cazul. Iar vorba “Timpul trece, leafa merge”, nu se mai aplică. 

Cum îți stabilești prețul ca freelancer

Desigur, există mai multe moduri de a calcula cât să ceri pentru serviciile tale. Eu o să povestesc despre cele pe care le-am încercat pe propria piele de freelancer. Nu toate se pretează la orice fel de colaborări și domenii, evident. Exemplele pe care le voi da sunt în principiu din zona comunicării/ online-ului, pentru că asta fac eu, însă o parte merg aplicate și în alte domenii.

• Pe oră

Acest tip de tarif se potrivește pentru ședințe de consiliere, fitness, client service sau chiar comunicare (plus multe altele). Concret, agreezi cu clientul un preț per oră și număr mediu/ fix de ore pe săptămână/ pe lună în care tu lucrezi ce are el nevoie. Se poate stabili de comun acord și un anumit interval de timp, dacă e cazul (de exemplu, între 16:00 și 20:00).

Cum îți poți calcula tariful pe oră

1. Care e suma pe care vrei să o câștigi lunar? Te poți orienta aici în funcție de salariile pentru full time din domeniul în care activezi sau ținând cont de prețurile practicate de alți freelanceri de pe nișa ta. Musai să fie cât de cât realist 🙂
2. Câte ore muncești pe lună?
3. Împarte suma lunară (1.) la numărul de ore lucrate pe lună (2.) and there you have it: tariful tău pe oră (net)! La acest cost nu uita să adaugi impozitul pe venit și alte taxe/ cheltuieli (vezi la finalul articolului). Prețul final comunicat clientului trebuie să includă neapărat aceste costuri, altfel riști să rămâi cu mai puțini bani!

Să zicem că vrei să câștigi 3200 lei pe lună pentru 160 de ore lucrate pe lună. Prețul tău net pe oră va fi de 20 de lei, la care se adaugă un anumit procent sau o sumă fixă pentru taxe.

• Pe material

Față de taxa pe oră, aici clientul plătește rezultatul final și nu-l interesează cât ai lucrat la el. Esențial în acest caz e să agreezi și câte runde de feedback sunt incluse în prețul final pe material, iar pentru ce e în plus să stabilești un cost suplimentar. Asta pentru că unii clienți s-ar putea să te pună să modifici de n ori ce ai făcut, adică muulte ore de lucru în plus. Pe ei nu îi costă nimic, pe tine te costă timp, adică bani.

Cum stabilești prețul pentru un material? Păi știi cam câte ore ți-ar lua să-l faci și cât e prețul tău pe oră. Un exemplu concret: prețul unui articol = prețul tău pe oră x câte ore îți ia să-l faci. Ca să continuăm exemplul de mai sus, prețul unui articol = 20 lei/ oră x 3 ore, adică 60 lei (la care se adaugă taxele).

Ține cont de variabile, de exemplu dacă clientul îți dă sursele/ informațiile și tu doar faci materialul sau dacă trebuie să faci tu research de la zero, caz în care ți-ar putea lua mult mai mult timp. La fel, contează și cât de familiarizat ești cu domeniul (valabil mai ales în domeniul creării de conținut).

• Pe oră și pe material

Ești programator și ai de făcut un website, de exemplu. În loc să ceri banii pe produsul finit, gata livrat, poți solicita plata pe oră, dacă estimezi că procesul de lucru va implica foarte multe modificări. Însă chiar și aici clientul va dori să știe o estimare aproximativă a numărului de ore. Spre deosebire de prețul pe oră simplu, acesta variază în funcție de complexitatea și durata sarcinii/ serviciului. 

Care e problema aici? Dacă lucrezi la distanță, mulți clienți vor evita acest tip de tarif, pentru că nu pot controla timpul tău efectiv de lucru și se vor gândi că vei declara un număr mai mare de ore decât ai nevoie în realitate pentru a finaliza un task. Deci depinde foarte mult și de relația pe care o ai cu clientul respectiv, dacă merge pe încredere sau nu.

• Pe proiect

S-ar putea ca unii clienți să aibă nevoie doar punctual de ajutorul tău (de exemplu să faci un text pentru un site, o identitate vizuală pentru un produs nou, design de cărți de vizită etc.) sau pentru o perioadă definită de timp, ca să suplinească lipsa unui om din organizație ori când este mai mult de lucru. La fel, aici e bine să știi clar ce ai de făcut și să ceri un preț care să acopere volumul tău de muncă, pe care îl calculezi tot după formula de mai sus.

• Pe pachet de servicii lunare

La unele colaborări s-ar putea să ți se ceară același volum de lucru la o perioadă fixă. De exemplu, știi că în fiecare lună ai de livrat pentru un client: 7 articole pentru blogul companiei, 30 de postări pe Facebook, 25 de poze și postări pentru Instagram, 2 newslettere de creat și trimis. Pentru că volumul de muncă e relativ constant, poți cere un preț fix lunar pe acest pachet de servicii, pe care îl calculezi pornind de la estimarea pe oră – cât timp îți ia să realizezi toate materialele/ să prestezi serviciile respective.

!Foarte important!

Nu uita de taxe. Indiferent că ești PFA (persoană fizică autorizată), SRL sau ai alte forme de colaborare, cu niște taxe la stat tot ești dator: impozit pe venit, contribuții la asigurări de sănătate și pensii etc. Așa că include-le și pe acestea în tariful solicitat, indiferent de forma sa. Dacă habar n-ai care-i treaba cu finanțele și cât sunt dările, apelează la un contabil.

Claritate. Agreează de la început cu clientul care sunt task-urile tale, deadline-urile și brief-ul, ca să nu te trezești că ajungi să faci și multe alte lucruri în plus, pe aceeași sumă de bani.

Ce faci cu vacanțele? Dacă ești plătit pe oră sau pe proiect, înseamnă că trebuie să-ți acoperi spatele pentru perioadele în care îți iei vacanță. La prețul tău pe oră sau pe lună adaugă un mic procent și pentru “concedii”.

Extra. Aici intră deconturi pentru transport, deplasări sau anumite materiale pe care le folosești la realizarea task-urilor pentru o colaborare și care nu sunt incluse în prețul serviciilor prestate. Le poți taxa separat, doar când este cazul. Neapărat să menționezi la începutul colaborării despre acestea! 

Alte beneficii.Pentru anumiți clienți poți face reduceri sau poți avea un tarif mai mic, în special dacă ai și alte avantaje de pe urma colaborării (ai ocazia să te specializezi într-o anumită direcție, să înveți ceva nou, să aplici ceva ce ai învățat, dar n-ai avut ocazia să pui în practică, primești reduceri sau bunuri/ servicii care te interesează etc.).

“Taxa de urgență”. În cazul în care un client îți solicită să-i predai un material foarte urgent sau mai repede decât agreaserăți inițial, poți solicita un preț mai mare decât de obicei.

Portofoliu și recomandări. Creează-ți un portofoliu cu câteva din cele mai reușite proiecte/ cele mai bune rezultate. Cere recomandări de la clienții cu care ai lucrat bine și care ți-au spus că au fost/ sunt mulțumiți de colaborare. Acestea te vor ajuta să-ți susții cauza în fața altor clienți noi, care nu te cunosc atât de bine.

Verifică-ți plățile. Dacă ai mulți clienți, la finalul fiecărei luni verifică-ți încasările și asigură-te că toate facturile au fost achitate. Unii s-ar putea pur și simplu să uite, așa că nu strică să le dai un semn dacă vezi că trece timpul și nu ți-ai primit banii. 

Concluzii

Să lucrezi ca freelancer nu înseamnă (doar) inimioare, bani picați din cer și timp pierdut prin cafenele, cum cred unii. De muncit tot trebuie să muncești, poate chiar mai mult decât un angajat full time în unele perioade.

Cu siguranță că acest mod de lucru nu se potrivește oricui. Dacă ai nevoie de un anumit mediu și simți nevoia de “supraveghere” sau de program fix ca să fii productiv, să lucrezi pe cont propriu nu va fi foarte plăcut. De asemenea, în cazul în care pentru tine stabilitatea financiară este foarte-foarte importantă sau vrei să-ți iei credit de casă, s-ar putea ca freelancingul să nu te avantajeze.

Dacă știi și alte modalități de calcul pentru tariful unui freelancer, m-aș bucura să ni le împărtășești într-un comentariu la acest articol.