Pentru mine, Milky Oolong a fost una dintre cele mai surprinzătoare descoperiri în materie de ceaiuri, iar dac-ar fi să fac un clasament al ceaiurilor mele preferate, cu siguranţă că s-ar găsi undeva în top 3. Îmi place gustul său delicat, uşor dulceag, cu o tentă de lapte, care aduce a confort şi relaxare. Pe mine, acest ceai mă îndeamnă la visat cu ochii deschişi şi la făcut planuri, mai ales că în faţă se întinde un an nou, gata să fie colorat cu amintiri speciale.
Am primit în dar un Milky Oolong chiar înainte de Crăciun şi m-am gândit să vă povestesc şi vouă despre el, poate vă fac poftă să-l încercaţi (dacă n-aţi făcut-o deja).
În cazul în care aţi ridicat din sprâncene la citirea denumirii, hai să facem un pic de lumină. Oolong sau Wu Long este o varietate de ceai chinezesc semi-fermentat, ca grad de oxidare situându-se între ceaiul verde şi cel negru (vedeţi imaginea de mai jos pentru a vă lămuri mai exact care sunt diferenţele).
La oolong, procesul de fermentare al frunzelor de ceai este oprit prin expunere la aburi, prăjire uşoară sau alte tehnici, iar în cazul Milky Oolong, pentru a-i da aroma specifică, acestea sunt expuse la aburi de lapte.
Partea bună la ceaiurile oolong este că pot fi infuzate de mai multe ori (3-5), iar gustul băuturii obţinute variază discret de fiecare dată. Ce mi se pare de asemenea fascinant este forma frunzelor de ceai şi modul în care se transformă când sunt scufundate în apă, desfăcându-se pentru a elibera aromele încapsulate în ele. La alte ceaiuri, rareori mi se întâmplă să văd frunze atât de mari, aproape întregi, aşa că le privesc cu mirare şi încântare.
Despre cum se obţine acest sortiment delicios de ceai, modul de infuzare şi beneficii, citiţi mai multe în articolul de aici.
Hai că mi-ai făcut poftă. Merg să pun apa la fiert. 🙂
Hihi, enjoy! 😀
Ador blogul tau si nu stiu cum se face, ca mereu beau cate o cana de ceai cand “rasfoiesc” articolele tale ^_^.
Mulţumesc pentru mesaj, mă bucur mult că-ţi place aici! 🙂
Ce ceai bun bei? Care sunt preferatele tale? 🙂
acum beau ceai cu flori din teiul bunicii. dar mi s-a facut o pofta de nedescris de orice sortiment de oolong. o perioada am lucrat la carturesti si toata ziua eram in ceainarie preparand minunatii cu arome fructate. preferatele mele erau cele de fructe cu gummy bears sau caramel, dar si un ceai negru a carui denumire nu mi-o amintesc, dar mirosea puternic a cafea si-mi placea enorm sa il prepar cu lapte.
Mmm, sună minunat! Mi-ai făcut şi mie poftă de un ceai de tei, că foarte rar beau :)) Dintre plantele medicinale, de obicei iau muşeţel şi mentă. Iar ceaiul negru cu lapte e un deliciu!
Pingback: Social 1 și rețeta unui brunch fericit | Zâmbet şi sănătate