Jurnal de cursă: cum a fost la Wings for Life 2015 – Bucureşti

Dacă anul trecut, pe vremea asta, pedalam spre Corbeanca printre lanuri galbene de rapiţă, acum weekendul prelungit de 1 mai m-a prins cam în acelaşi tablou, dar cu alt „mijloc de transport”: am participat pentru prima dată la alergarea internaţională Wings for Life*, în Bucureşti. Am scos distanţa de 18,34 km, mai mult faţă de cei 15 pe care mi-i propusesem eu. Mi-am fixat deja un obiectiv pentru la anul: 21 km 😀

Pentru că din orice experienţă cred că e bine să rămânem cu (cel puţin) o lecţie, o să încep cu ce am învăţat eu de la această cursă: Hidratarea este super-importantă în alergare! Sigur că ştiam deja asta, citisem&auzisem de x ori, însă pentru a şi băga la cap iată că am avut nevoie să mă lovesc de situaţie pe cont propriu.

wings-for-life-bucuresti-2015

Foto: facebook.com

Duminică, pe 3 mai, am ajuns foarte uşor la „locul faptei”, adică Selgros Pantelimon, cu metroul, apoi cu autocarul pus la dispoziţie de organizatori. La zona de competiţie atmosfera era foarte faină şi oamenii – relaxaţi şi cu chef de mişcare. Am salutat ceva cunoscuţi, mi-am lăsat lucrurile la garderobă, iar după ce timpul de aşteptare s-a scurs, în sfârşit, am pornit în alergare pe şoseaua spre Feteşti, acompaniaţi de bicicletele cu voluntari şi fotografi.

Încă de la primii kilometri m-a izbit căldura. Anul ăsta nu mai alergasem pe vreme toropitoare, aşa că m-am acomodat foarte greu cu condiţiile meteo, mai ales că am prins foarte puţină umbră. Aveam senzaţia că mă mişc printr-o masă fierbinte şi vâscoasă, în care simplul fapt de a păşi îmi solicita toţi muşchii. Am pierdut din viteză, dar nu am renunţat să alerg, că dacă m-aş fi oprit să merg cred că trăgeam pe margine şi mă băgam direct la somn :)) Nu ştiu cum am reuşit să rezist până la km 5, unde se afla primul punct de hidratare… De acolo am mai prins aaaaaripi, dar nu pentru că aş fi băut vreun energizant, ci datorită unui pahar cu apă + ½ banană, care au făcut minuni. M-am mai înviorat un pic, deşi soarele încă nu renunţase la ideea de a mă face K.O. (sau cel puţin aşa mi se părea mie). Mi-am dat atunci seama cât de greşită e ipoteza mea că hidratarea e opţională şi am conştientizat ce putere are apa, mai ales pe arşiţă.

Traseul a urmat silueta şoselei, cu urcări şi coborâri, însă nu prea am băgat de seamă variaţiile de teren din simplu fapt că eram cu ochii doar spre panourile ce numărau kilometri parcurşi, căutându-le cu disperare încă de la depărtare.

wings-for-life-2015-romaniaM-a pleoştit începutul atât de greoi şi nu pot să zic că a fost o cursă de care să mă bucur sau pe care să o trăiesc moment cu moment, ca în cazul primului maraton. Aş zice mai degrabă că a fost una în care m-am concentrat la greu să-mi motivez picioarele şi să mă mişc cât mai rapid. Cred că senzaţia asta e şi din cauza formatului inedit, cu Maşina de Finiş care vine după alergători. Singurele momente de deconectare au fost porţiunile cu lanuri de rapiţă şi, mai ales, satele, unde oameni de toate vârstele se strânseseră la marginea şoselei să ne facă galerie. Puzderie de copii, săteni ieşiţi în faţa cârciumii, cu tropete sau bătând din palme, au făcut o atmosferă super!

La km 10 a urmat un alt scurt popas cu apă şi banane, iar situaţia arăta din ce în ce mai bine, mai ales că începuse să adie şi un pic de vânt.

11, 12, 13 km… După ce am trecut şi de km 15, m-am mai relaxat, căci acesta fusese targetul meu. Poate de-asta am şi simţit un val de energie, aşa că am continuat să alerg cu o viteză mai bunicică. Deja îmi intrasem în ritm când am auzit că Maşina de Finiş e la 1 km în spate. Ca la un semnal, toţi am sprintat cu ultimele puteri, să mai prindem ceva metri. Am trecut de borna de 17 km, apoi am tras tareeee de tot să ajung măcar la 18, ca să nu rămân cu o chestie gen 17,90… După ce am trecut de km 18, eram deja în extaz şi aproape ne oprisem, dar încurajaţi de bicicliştii de pe margine am continuat să alergăm. Am fost întrecută de Maşina de Finiş la km 18,34, iar apoi am continuat să merg la pas spre borna de 19 km. Acolo am dat peste punctul de hidratare, aşa că ne-am ospătat cu mere, banane, portocale, napolitane, biscuiţi şi alte cele, în aşteptarea autocarului care să ne întoarcă la locul de start. Timp perfect pentru multe poze cu „vip-urile” care se nimeriseră acolo şi selfie-uri pe şosea, cu rapiţa-n spate. Eu nu prea am fost în mood-ul de pozat, aşa că n-am făcut cine ştie ce fotografii (mă rog, de fapt n-am făcut deloc).

wings-for-life-2015-impresii

Organizarea mi s-a părut foarte bună, mai ales că circulaţia a fost întreruptă în timpul cursei şi n-am avut grija maşinilor. Au fost mulţi voluntari, apă şi gustări la discreţie şi n-au existat probleme de traseu (sau cel puţin eu nu m-am confruntat cu aşa ceva). Am aşteptat cam mult după autocarul de întoarcere, dar nu cred că e cazul să fiu cârcotaşă doar din cauza asta 🙂

În concluzie, Wings for Life a fost o experienţă de alergare faină, deşi mi-a pus rezistenţa la grea încercare. Sau poate tocmai de-asta 🙂

*Pentru cei care nu ştiu despre ce e vorba, Wings for Life este o cursă de alergare atipică. Pe scurt:

  • Are loc pe tot globul, la aceeaşi dată şi oră. Ediţia din 2015 s-a desfăşurat simultan în 33 de ţări din toată lumea, în 53 de locaţii, pe 12 fusuri orare. Au participat circa 90.000 de alergători.
  • Nu există linie de finiş clasică, fiecare aleargă cât poate, mai exact până când este prins de Maşina de Finiş. La 30 de minute de la start, Maşina porneşte după participanţi, crescând treptat viteza. Cursa se termină când eşti ajuns de autovehicul, iar câştigător este cel care este prins ultimul. Anul acesta, la nivel mondial, recordul a fost de 79,90 km la masculin şi 56,33 km la feminin.
  • Taxele de înscriere şi celelalte încasări generate din cursă sunt direcţionate în totalitate către cercetarea afecţiunilor măduvei spinării.

2 thoughts on “Jurnal de cursă: cum a fost la Wings for Life 2015 – Bucureşti

Leave a Reply to Ioana Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.