Pentru că astăzi e duminică, iar săptămâna trecută pe vremea asta mă plimbam prin Grădina Englezească din Munchen (Englischer Garten), mi-am propus să scriu despre amintirea acelei frumoase escapade, cu gândul la soarele de toamnă al Bavariei.
Grădina Englezească este unul dintre cele mai mari parcuri din Europa: se întinde pe aproape 4 km². Aceasta a fost amenajată în secolul al XVIII-lea, iar denumirea sa provine de la stilul inspirat de parcurile din Marea Britanie.
După un brunch ca la carte într-o cafenea drăguţă, am luat-o la pas spre Grădina Englezească, pe care data trecută am sărit-o, din lipsă de timp. Plimbarea agale printre biciclete, băutori de bere şi oameni ieşiţi la iarbă verde a fost una plăcută, tihnită, deşi mă simţeam plină de energie şi nu am avut chef să stau jos, uitându-mă la gâşte. Pajiştile parcului erau luate în stăpânire de grupuri vesele aflate la picnic, distrându-se la un fotbal sau alte jocuri, ori relaxându-se cu o carte alături, în lumina jucăuşă a toamnei.
Am văzut grădina ca un peisaj idilic, coborât din tablourile impresioniste, de parcă timpul s-ar fi oprit în loc pentru totdeauna în ziua de duminică. Cine zice că nemţii nu ştiu să trăiască slow, bucurându-se de o dulce lene? 🙂
Pe lângă pajiştile imense şi aleile străjuite de copaci, în Grădina Englezească se află câteva construcţii interesante: un templu grecesc, un turn chinezesc şi o ceainărie japoneză, unde se poate participa la ceremonii tradiţionale de servire a ceaiului. Nici de aici nu lipseşte berea: există ceva terase şi mici buticuri unde se servesc băuturi şi gustări mai mult sau mai puţin tradiţionale.
Indiferent de cât de mulţi oameni ar fi la plimbare, nu cred că Grădina Englezească poate fi considerată vreodată aglomerată. E un spaţiu atât de vast, de aerisit, încât pur şi simplu emană libertate prin toate frunzele şi pietrele.
Am fost impresionată de skyline-ul oraşului, cu turnuri înalte decupate fumos pe o bucată de cer.
În concluzie, dacă ajungeţi prin Munchen, nu rataţi o plimbare pe aleile Grădinii Englezeşti, iar dacă sunteţi amatori de picnic, cu atât mai mult 🙂
E un gen de Hyde Park?
Eşti o naratoare de excepţie.
Felicitări!
Onu
N-am ajuns în Hyde Park, deci n-aş putea face o comparaţie, însă e amenajat în stil englezesc, ar trebui să fie ceva asemănări 🙂 Mulţumesc!
Pingback: Unde mănânci în Munchen dacă nu-ţi place mâncarea bavareză | Zâmbet şi sănătate