1. Dacă ai căzut, ridică-te şi continuă
Atunci când cad, copiii mici sunt dezorientaţi pe moment, însă nu-şi pierd curajul. Plâng un pic, apoi se ridică şi parcă sunt şi mai determinaţi să obţină ceea ce-şi doresc. Cu o răbdare de invidiat, nu se dau bătuţi, ci perseverează până reuşesc, indiferent că e vorba de a prinde o jucărie, de a sta în picioare sau de a face primii paşi. Nu le pasă că se fac de râs sau că adulţii chicotesc spunându-le “Nu poţi”. Sunt surzi la orice tentativă de demotivare şi îşi asumă inconştient faptul că a greşi face parte din lecţie şi nu e o tragedie sau un motiv de abandon.
2. Ai nevoie de puţin ca să fii fericit
Chiar dacă au la dispoziţie doar un pahar de plastic, copiii ştiu să se bucure de el ca şi cum ar avea cea mai cool jucărie. Dacă sunt în metrou, se amuză privind la umbra reflectată în geam sau experimentează moduri originale de a sta pe scaun.
Ştiu să aprecieze un zâmbet şi îl întorc înapoi. Se bucură de o îngheţată, de mingea cea nouă sau de vederea unui animăluţ. Îşi doresc mereu alte jucării, dar asta nu-i împiedică să se bucure de ce au.
3. Foloseşte-ţi imaginaţia
Copiii croiesc poveşti fantastice şi îşi folosesc creativitatea cu iscusinţă pentru a suplini ceea ce nu au. Nu le e teamă să-şi exprime ideile şi ştiu că lumea imaginaţiei oferă posibilităţi infinite. Inventează jocuri şi personaje, prieteni imaginari sau situaţii de care se amuză şi răspund cu încredere la uimirea adulţilor.
4. Fii mereu curios
Au curaj să pună cele mai incomode întrebări şi vor să afle totul despre orice. Sunt întotdeauna gata să descopere ceva diferit şi vor să găsească răspunsuri la “De ce?”-urile din jur, chiar dacă asta înseamnă să dezmembreze jucării sau să se caţere pe dulapuri. Nu stau o clipă locului, mânaţi de dorinţa de a vedea cu ochii lor sau a trăi pe propria piele cât mai multe experienţe noi. Setea de a explora lumea le dă curaj în a-şi asuma riscuri, iar curiozitatea le este răsplătită.
5. Priveşte lumea în ochi
Copiii nu se feresc de privirile directe şi sincere, au forţa de a se uita în ochii celorlalţi, iscodind dincolo de aparenţe. Ştiu că ochii sunt oglinda sufletului, aşa că scrutează cu interes orice mişcare a adulţilor, mereu în căutare de răspunsuri.
Articol publicat pe RomâniaPozitivă
Foto: freedigitalphotos.net şi weheartit.com
Uitam de copilul din noi pt ca cei din jur ne spun:maturizeaza-te.
Aşa este, dar până la urmă depinde de noi dacă îi ascultăm şi facem cum spun ei 🙂
Ce frumos ai scris… Cred ca asa e la inceputul vietii, cu toate… punctele mentionate. Cu cat cresti, incepi (din nefericire) sa constientizezi niste lucruri, sa devii mai egoist, mai rau in relatia cu lumea.
De fapt, cred ca la fiecare inceput de drum esti altfel… mai bun, mai fericit ca persoana…
Mulţumesc! 🙂 Până la urmă, conştientizarea face parte din maturizare, însă asta nu înseamnă că ar trebui să renunţăm total la cele de mai sus şi să ne plafonăm…
De acord 🙂 Avem multe de învățat de la ei. Lucrez zilnic cu copii și rămân uimită în mod special de puterea lor de acceptare a celor din jur: nu judecă, nu privesc pe nimeni cu ură, se adaptează repede și împart din iubirea lor în toate părțile!
Eşti norocoasă atunci, ai inspiraţia aproape 🙂