Bucuria unei cărţi poştale

După-amiază de vară târzie. În scara blocului, linişte…

Intru, mă îndrept maşinal spre cutia poştală şi o deschid, cu gândul de a arunca imediat tot conţinutul colorat şi inutil care s-ar putea afla înăuntru. După ce am înhăţat maculatura voluminoasă şi m-am debarasat de ea, am fost uimită să găsesc pe fundul cutiei şi o carte poştală, o vedere cu un port imortalizat pe înserat, într-o lumină violet, iar pe spate câteva rânduri într-o limbă care mi-a dezvăluit numaidecât expeditorul.

Uitasem cum e să primeşti în cutia poştală şi altceva în afară de cataloage de la hipermarketuri, facturi, reclame despre credite sau instalatori, scrisorele de la ANAF şi, periodic, materiale cu iz politic.

scrisoare-390x259

Ce-i drept, mi se ceruse adresa în acest scop, dar nu mă aşteptam ca intenţia să se materializeze atât de curând. Şi m-am bucurat ca un copil.

În epoca comunicării cu viteza luminii, când poţi să trimiţi un e-mail instantaneu, cu efort minim, gestul de a folosi o carte poştală pentru a transmite ceva poate părea desuet şi perimat. Însă tocmai această raritate îl face mai preţios, mai demn de apreciat.

O scrisoare cere ceva mai mult efort decât să apeşi butonul de „send” al unui mail. Când primeşti o carte poştală înseamnă că cineva a mers la un magazin să o cumpere, ţi-a căutat adresa în agendă, a scris-o cu grijă, alături de câteva rânduri simpatice, a făcut un drum până la Poştă să ia timbre, încheind totul cu gestul magic de introducere a scrisorii în generoasa cutie roşie din faţa oficiului poştal. Stimulată de micul dar, am parcurs şi eu acest ritual uitat şi recunosc că simplitatea sa m-a relaxat şi mi-a adus un zâmbet pe chip.

Acum, pentru cei care strâmbă din nas la ideea de a contribui la tăierea nemiloasă a unor copaci, există soluţii: putem să alegem o foaie din hârtie reciclată, eventual cu flori presate, sau dacă ne dă ghes creativitatea, să facem noi singuri un mic colaj, din reviste şi ziare găsite prin casă.

În concluzie, am mai descoperit o nouă mică bucurie: din când în când, dincolo de spam-ul din cutia poştală să vezi zâmbind o imagine trimisă de cineva drag.

PS: Gracias, Estela!

—-

Articol publicat pe RomâniaPozitivă.ro

—-

Sursă foto

10 thoughts on “Bucuria unei cărţi poştale

  1. Oana

    🙂 incerc sa imi pastrez vechile obiceiuri de a trimite prietenilor si rudelor din tara felicitari….macar de Craciun si Paste…daca nu si de Martisor sau alte ocazii. Si inca ma bucur ca un copil cand primesc si eu felicitarile mele in cutia postala… Dar da, e un gest pe cale de disparitie…

    Reply
    1. Andra :)

      Eu chiar uitasem cat de placut e sa trimiti o carte postala, pana cand am primit una 🙂 Intr-adevar, mai demult trimiteam mai des felicitari sau vederi, mai ales de sarbatori, tin minte ca niciodata nu stiam ce sa scriu pe ele :))

      Reply
  2. Oana S.

    Sunt câţiva oameni dragi cărora le trimit felicitări şi cărţi poştale scrise de mână; şi mare mi-e bucuria când văd că primesc şi eu aşa ceva. Un “La mulţi ani!” pe Facebook sau mail poate scrie oricine, însă apreciez mult mai mult efortul de a merge la poştă, de a alege o imagine amuzantă, de a mai scrie ceva pentru suflet, ceva care nu trebuie publicat online…

    Reply
    1. Andra :)

      Da, o urare pe Facebook mi se pare si mie foarte impersonala, de-asta mi-am si sters data de nastere de aici, macar asa imi scriu doar oamenii care chiar stiu cand e ziua mea.

      Reply
  3. Mira

    N-am mai primit o carte poştală sau o scrisoare prin poştă de ani. În rest, cum spui tu, cutia e plina de spam-uri, tot felul de promotii, brosuri, scrisorici de la banci, facturi, chestii din astea la care nici nu mă mai uit. Ce surpriză frumoasă ai putut avea când ai găsit şi altceva! 🙂

    Reply
  4. Pingback: Băcănia Veche – bunătăţi şi voie bună « Zâmbet şi sănătate

  5. Kadia

    Asa este! Sentimentul de bucurie simpla atunci cand descoperi ceva personal in cutia de scrisori, care sa nu contina o factura, este minunat!

    Reply
  6. Pingback: Decor pentru birou din cărţi poştale | Zâmbet şi sănătate

Leave a Reply to Kadia Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.