Fiecare dintre noi ne ghidăm, conştient sau nu, după mituri şi stereotipuri în viaţa de zi cu zi. Natura umană are nevoie de explicaţii, de certitudini şi poate de aceea suntem tentaţi să ne fabricăm mituri şi să credem în ele. Atunci când este vorba de sănătate, acceptăm tot felul de teorii şi practici fără a ne documenta prea mult, pur şi simplu pentru că aşa ne-au spus părinţii sau alţi membri ai familiei, aşa am auzit sau, mai recent, aşa am citit pe internet.

Nancy L. Snyderman, doctor şi jurnalist pe teme medicale, îşi propune să demitizeze zvonurile care circulă cu privire la sănătate şi să facă lumină prin prezentarea adevărului ştiinţific, atrăgând atenţia că „miturile sunt ca perdelele de fum. Ne împiedică să ne concentrăm atenţia asupra problemelor şi opţiunilor reale”. Într-adevăr unele mituri sunt doar amuzante, însă altele pot avea consecinţe grave, fiind periculoase: „Miturile sunt adesea un amestec de bun simţ şi jumătăţi de adevăr, ceea ce îngreunează şi mai mult decelarea adevărului adevărat”.

Cartea cuprinde multe trimiteri la adresa sistemului de sănătate american, la problemele şi provocările cu care se confruntă bolnavii, iar autoarea pune accent pe relaţia medic-pacient. Din cele 7 mituri mari abordate, unele se referă în mod direct la medici şi tratamente („Controalele anuale sunt demodate”, „Vaccinurile sunt doar pentru copii”, „Medicii nu fac favoritisme”). Fiind doctor, cred că unul dintre obiectivele autoarei este să-i înveţe pe oameni să fie pacienţi mai buni şi să colaboreze cu doctorii, ceea ce nu este neapărat un lucru rău.

Mai mult decât miturile dezbătute, mai utile mi s-au părut cele „101 ADEVĂRURI care ne pot salva, prelungi şi îmbunătăţi viaţa”, scurte „pastile” explicative inserate ici-colo. Câteva dintre ele:

• Secretul longevităţii este să învăţaţi mereu: Pe lângă stilul de viaţă sănătos, moştenirea genetică, lipsa stresului etc., cel mai important factor de longevitate, valabil pentru orice naţiune, este educaţia. Cu cât oamenii sunt mai educaţi, cu atât au o viaţă mai lungă şi mai sănătoasă, de multe ori peste medie.
• Consumul de ciocolată nu provoacă acnee: Potrivit studiilor, nu regimul alimentar este cauza acneei, ci ereditatea şi, în anumite situaţii, diverse produse cosmetice pot crea o astfel de predispoziţie a pielii. În multe cazuri, situaţia este agravată de activitatea hormonală, mai ales în adolescenţă. Nu poate să vă apară acneea şi nici nu vă puteţi înrăutăţi situaţia prin ceea ce mâncaţi.
• Puteţi să vă îngrăşaţi din cauza prietenilor şi a familiei: Conform unor studii efectuate la Harvard Medical School, obezitatea poate fi contagioasă pe plan social. Astfel, prietenii îşi influenţează unii altora percepţia despre obezitate. Dacă unul dintre prieteni devine obez, a fi gras poate să nu mai pară ceva atât de rău.
• Fumatul pasiv ucide: Să inhalezi aer cu fum de ţigară e ca şi cum ai respira la ţeava de eşapament a unui autobuz. Fumul care provine de la o ţigară de sfârşite sau din gura cuiva este încărcat cu toxine şi carcinogene, care duc la apariţia cancerului. Fumatul pasiv provoacă în fiecare an moartea a 50.000 de persoane.
• Ţigările „light” sunt la fel de dăunătoare sănătăţii ca şi cele „normale”: O ţigară light conţine aceeaşi cantitate de gudron ca şi una normală, deci riscurile pentru sănătate nu se modifică semnificativ de la un tip de ţigări la altul. Mulţi dintre fumătorii de ţigări light au tendinţa de a fuma mai mult sau de a inhala mai adânc, ceea ce măreşte şi mai mult riscurile.

Pe mine chiar m-au uimit unele dintre adevărurile prezentate şi încă stau în cumpănă dacă sunt reale sau dacă nu cumva ştiinţa ne joacă iar feste. Probabil din cauză că miturile sunt foarte adânc înrădăcinate ne vine greu să acceptăm că realitate este alta. Iar faptul că avem acces la atâtea informaţii din surse variate ne poate da senzaţia (greşită, aş zice eu) că suntem destul de deştepţi şi că medicii nu îşi mai au rostul sau nu mai sunt de încredere. Da, este ideal să ne informăm mereu, să avem grijă de noi şi să trăim sănătos pentru a evita îmbolnăvirea, însă nu cred că trebuie să ezităm să ne adresăm medicilor atunci când chiar avem nevoie de un sfat. Desigur, sunt medici şi medici. Ca în orice meserie, există persoane care se documentează în permanenţă, iubesc ceea ce fac şi tratează cât mai bine pacientul. La fel cum sunt şi medici care nu pun prea mare preţ pe documentare şi nu se preocupă de binele bolnavilor din grija lor.

Lucrurile evoluează rapid, se cercetează în permanenţă şi se descoperă fapte care acum 10-20 de ani păreau desprinse dintr-un film SF. Sunt anunţate medicamente-minune. Ziarele scriu despre descoperiri revoluţionare în medicină. Însă toate aceste inovaţii eu nu prea le văd puse în practică şi rămân cu multe întrebări: Putem avea încredere în ele? Nu cumva vor avea efecte adverse pe termen lung? Cum se explică rezultatele contradictorii ale unor studii? Pot schimba noile descoperiri medicina din temei, sau sunt doar aceleaşi fapte povestite altfel?