După plimbarea în Parcul Dendrologic Bazoș am aflat că mai există o grădină botanică relativ în zonă, la Macea, județul Arad. Am citit ceva și despre un castel care ar fi pe-acolo, deci cu prima ocazie ne-am făcut drum s-o vizităm.
Localitatea Macea se află aproape de graniță, lângă vama Curtici, la vreo 20 de km de Arad. După un drum cu mașina pe șoseaua pustie, am ajuns în fața a aceea ce GPS-ul ne spunea că e Grădina Botanică Macea. Toate bune și frumoase, doar că pe poartă scria „Accesul interzis”, cu excepția angajaților (grădina aparține de Universitatea „Vasile Goldiș” din Arad).
Hmm… oare am văzut eu greșit că se poate vizita? O fi permis doar accesul celor de la Universitate? Și totuși, lângă intrare e un panou cu Castelul și Grădina Macea, nu prea ar avea sens, dacă nu e permis accesul în interior…
Am dat o tură prin centru satului, iar apoi am zis să verificăm și o altă latură a grădinii. Și iat-o! Intrarea în Grădina Botanică “Pavel Covaci” din Macea, în toată splendoarea sa.
Am plătit biletul de intrare (4 lei/ adult) și am început vizita pe aleile liniștite. Sau nu…
Se cam înnorase și, brusc, a început să se audă croncănit de ciori. Păsările păreau puse pe treabă și făceau gălăgie, nu glumă. Eram într-o porțiune a grădinii cu arbori înalți, bătea puțin și vântul, deja ne întrebam dacă se face vreun film de groază și nu știm noi.
Totuși, de la un punct încolo cerul s-a înseninat și au tăcut și ciorile, așa că ne-am putut bucura de plimbare fără grijă că sare cineva din tufiș cu toporul.
Grădina mi s-a părut mai îngrijită și mai mare decât aș fi crezut. Ce mi-a plăcut mult e că sunt o grămadă de tăblițe cu numele plantelor și copacilor, iar gardurile vii sunt tunse îngrijit. Sigur, mare parte este vegetație sălbatică, nu există o organizare foarte-foarte strictă, dar după aventura cu găsitul intrării cred că așteptările mele scăzuseră drastic.
Există și câteva statui – busturi de poeți pe o alee dedicată și sculpturi mai… moderne răsfirate prin diverse zone. Sunt și destule băncuțe, dacă vrei să te bucuri de timp în mijlocul naturii, departe de agitație. În Grădina Macea domnește calmul (bine, cu excepția ciorilor…), iar timpul are toate răbdarea din lume.
Mi-au atras atenția: plantele de bambus, kiwi, bujori, stejari, multă iederă îmbrățișând arborii, copaci cu frunze uriașe, magnolii (se trecuseră deja florile), ginkgo biloba și chiar un sequoia. Mai multe detalii despre verdețurile grădinii, aici.
Din păcate, castelul Csernovics, care se află în grădină și este folosit de Universitate, nu e într-o formă prea bună.
La final, am rămas cu o singură întrebare: e așa greu să scrii pe o foaie că accesul la Grădina Botanică se face pe cealaltă poartă și să o lipești lângă hârtiile cu „Accesul interzis”? Că nu cred că am fost singurii care n-au nimerit din prima intrarea bună.
În concluzie, dacă vrei să vizitezi Grădina Botanică de la Macea, nu te descuraja dacă nu găsești din prima intrarea 🙂 Insistă și vei ajunge la locul potrivit. Te poți pierde apoi printre tufe cochete, arbori exotici cu frunze curioase și îți vei reîncărca bateriile cu o porție de natură sălbatică.
Nu știam de această grădină botanică 🙂 Văd că descoperi tot felul de locuri interesante în vestul României 🙂
Daaa, m-am pus pe explorat și acest colț de țară 🙂 Până acum îmi era mai greu accesibil 😀
Am incercat si noi sa vizitam parcul Macea ,dar nu am gasit acea misterioasa intrare …cred ca ar fi corect sa fie anuntat daca nu este permisa vizitarea ,pe inernet si afisat la intrare …speram ca responsabilii cu acest obiectiv au inteles mesajul si vor proceda in cosecinta…
Îmi pare rău că nu ați avut noroc să găsiți intrarea… Clar nu e bine semnalizată. Nu îmi dau seama de unde ar putea să înțeleagă mesajul responsabilii 🙂
E superba,eu am vazut o prima oara cind eram copil acum vreo 30 ani,chiar mi as dori sa o mai vad.