Unii merg la spa, alții fac maratoane de seriale, alții își fac o coafură nouă. În cazul meu, când vreau să mă răsfăț, ador să trec pragul unui restaurant mai diferit.

Despre NOUA, restaurantul cu preparate inspirate din bucătăria românească și reinterpretate, citisem mai demult în DoR. Am admirat în poză hartă României sub formă de “platou”, cu feluri miniaturale de mâncare, pe care trebuie să le așezi în zona de unde provin. Așa că atunci când o prietenă mi-a propus să mergem la NOUA, am zis “Da!”. Sau, ca s-o citez pe ea “Da!, apoi Poate.. apoi Mbine, hai, apoi Mda, apoi Wow :))”.

Am ajuns la restaurant într-o duminică seara. Aici totul e o poveste, de la blănițele moi cu care este tapetat un perete, până la tacâmurile de pe masă și vesela lucrată manual din ceramică, de la Poemi. Atmosfera asta te îmbie să guști mai pe-ndelete mâncarea, să simți aromele și fiecare textură și să încerci să ghicești bucatele misterioase care îți sunt puse în față.

Umblă vorba-n târg despre restaurantele de acest fel că porțiile sunt prea mici și că pleci fără să te saturi. În cazul meu, ce am luat mi-a fost suficient și cred că asta se datorează și faptului că am admirat și mirosit din plin, iar apoi am savurat cu atenție fiecare îmbucătură. Adică am mâncat așa cum e recomandat să mâncăm la fiecare masă.

Mi-a plăcut că cel care ne-a servit a știut să ne spună ce avem în farfurii și să ne povestească despre ele. Nu am auzit muzică; fundalul sonor a fost asigurat de vocile liniștite ale celorlalți musafiri.

În continuare voi scrie ce am ales noi, însă dacă vreți să vă lăsați surprinși, săriți peste partea asta 😉 Oricum, din ce am înțeles, meniul se schimbă frecvent, cu excepția acelui signature dish cu harta României.

• Limonadă cu fum de fân. A venit sub un clopot care ne-a dus cu gândul la trandafirul din Frumoasa și Bestia, iar surpriza a fost că la ridicarea sa, chiar a ieșit fum 🙂
• Ceai de petale de trandafir (Da, da, peste tot unde merg îmi iau ceai).
• Bucăți elegante de mămăliguță cu ulei de șunculiță, care nu mi s-a părut deloc grețoase. (din partea casei)

• Unt brun și pâine cu maia caldă, rumenită. Mi s-a părut că untul are gust de trufe/ ciuperci, însă am înțeles că aroma de alune este dată de prelucrarea untului.

• Salată de verdețuri, sfeclă și burrata umplută cu cremă de păstrăv. (Burrata e o chestie genială: o brânză ca un fel de mozzarella, cu un mijloc cremos. În cazul de față, a fost umplută cu cremă de pește). Am încercat să identific verdețurile și a fost simplu cu pătrunjel, mărar și salată. Se pare că mai era și ceva leuștean, iar frunzele aromate și ușor iuți s-au dovedit a fi de hrean. Știați că se pot mânca? Eu habar n-aveam!

• Porumbel la grătar cu ciuperci (și-a luat prietena mea).

• Vicii. Un desert pe bază de ciocolată, cu tutun, vermut, cafea și un fel de aluat fantezie. În general nu-mi plac deserturile cu creme, dar acesta a fost plăcut, destul de ușor. N-am simțit cafeaua.

Cu ocazia asta mi-am dat seama că n-am mai mâncat de o grămadă de vreme mărar și leuștean, așa că le-am pus pe lista de cumpărături.

Având în vedere asociațiile interesante și mâncărurile neobișnuite, creative, aș zice că raportul calitate/ preț a fost excelent. Am fost în restaurante unde am plătit la fel sau chiar mai mult pentru niște mâncăruri banale, fără “magie”.

NOUA nu e un restaurant “de fiecare zi”, ci unul unde te duci să te miri, să experimentezi și să descoperi noi combinații sau ingrediente. Așa că dacă vă doriți o experiență culinară inedită, merită o vizită cu siguranță!