Despre Anton Pann sau Antonie Pantoleon-Petroveanu, pe numele real, nu știam mare lucru, cu excepția faptului că a compus muzica imnului “Deșteaptă-te, române”. M-am mirat că există o casă memorială în București dedicată lui, nefiind un scriitor foarte vizibil, față de alți contemporani de-ai săi.

Amenajat relativ recent, muzeul este organizat tare fain, creativ și arată cu adevărat modern (așa cum ar fi bine să arate mai multe muzee). Am găsit aici un spațiu interactiv, care spune povestea numeroaselor laturi artistice ale lui Anton Pann prin elemente inedite, deși nu include obiecte de patrimoniu care să-i fi aparținut acestuia.

În această casă, care s-a aflat și în proprietatea sa, Anton Pann a locuit alături de a treia soție. Că veni vorba, se pare că a avut o viață personală ca o telenovelă, pe una dintre soții răpind-o de la mănăstirea unde aceasta urma să devină călugăriță. O altă casă memorială există și la Rm. Vâlcea – a locuit și acolo câțiva ani.

Anton Pann a început de tânăr să cânte în strană la biserică, iar ulterior a fost profesor și compozitor de muzică religioasă, alături de culegător de folclor, scriitor și publicist. A avut chiar o tiparniță pentru a scoate cărți.

Când am citit despre scrierile sale, mi-am amintit din copilărie de personajul Nastratin Hogea și de Povestea Vorbei, dar nu le asociam cu el și nici nu mai țineam minte despre ce e vorba.

Pe lângă viața și opera lui Anton Pann, muzeul prezintă și ambianța epocii în care a trăit acesta: o lume impregnată de orientalism și balcanism, aruncând privirea cu timiditate spre spiritul occidental.

Cel mai mult mi-a plăcut camera cu instrumente muzicale din secolul al XIX-lea, mai ales că la fiecare există căști la care poți asculta o melodie care include instrumentul respectiv. Majoritatea au un aer oriental și sună foarte, foarte bine.

Foarte cool e și pivnița, unde s-au păstrat pereții originali de cărămidă și care include pseudo-sticle de vin “etichetate” cu câte o vorbă de duh. Cum ziceam, o manieră creativă de a spune povestea unei epoci și a unui personaj atât de pitoresc.

Există câteva instrumente de epocă acționate manual (cu nume complicate), iar imaginile dau senzația de mișcare – precursoarele actualelor GIF-uri :).

Biletul costă 10 lei/ adult și am luat și un tur ghidat (+6 lei/ persoană). De cum am intrat, ni s-a spus că fotografiatul este interzis. Într-un loc atât de modern, m-aș fi așteptat să nu existe această restricție. În fine, puteți vedea interiorul pe site-ul Muzeului Literaturii Române, însă eu vă recomand să mergeți să-l vizitați live, pentru că merită. Periodic, se organizează inclusiv ateliere pentru copii.

Casa Memorială “Anton Pann”

• Adresă: str. Anton Pann, nr 20, sector 3, București
• Program și tarife: https://mnlr.ro/case-memoriale/casa-memoriala-anton-pann/

Impresii despre Casa Memorială Anton Pann puteți citi și la Adrianka.