Întoarsă din vacanţa în Italia, mi-am făcut ordine printre amintiri, din dorinţa de a conştientiza mai bine momentele speciale trăite în acele dulci zile şi de a le închide bine în suflet. Gândindu-mă la experienţele italiene şi răsfoind un pic fotografiile făcute cât am stat acolo, mi-am adus aminte de un obicei văzut pe care l-am îndrăgit enorm: pauza de prânz, la loc de cinste.

Am constatat că italienii sunt foarte riguroşi când vine vorba de pauza de prânz. În special în oraşele mici, majoritatea magazinelor se închid la miezul zilei, iar locurile unde se ia masa se umplu de lume (sigur, când eşti turist nu e deloc plăcut…). Intervalul 12:30 – 14:30 este rezervat pentru a savura mâncarea, pentru taifas şi cafea. Clipe de relaxare în inima zilei, indiferent că lucrezi, mergi la facultate, la şcoală sau eşti la pensie. Şi nu neapărat într-un restaurant, ci şi pe treptele unei clădiri, pe o bancă în parc sau chiar pe jos, când e mai cald, în piaţetele “cu tradiţie”. Şi mi-am dat seama că e tare bine să rupi un pic din zi pentru a te bucura calm de masă, fie că mănânci singur sau alături de colegi/prieteni.

De câte ori nu luăm masa de prânz printre rapoarte şi proiecte, cu ochii în monitor, înfulecând din când în când o muşcătură de merdenea? E de ajuns să scuturăm un pic tastatura şi foarte probabil vom găsi urmele unui prânz improvizat sau a unor ronţăieli haotice. În plus, telefoanele mobile par ingredientul principal de la multe prânzuri, dacă e să ne uităm un pic prin restaurante. Multitasking-ul nu e cea mai fericită idee când intră în discuţie mâncarea.

Sigur că fiecare dintre noi suntem presaţi de deadline-uri şi de dorinţa de a ne face treaba cât mai repede. Însă o pauză de prânz, cu masa luată în tihnă, urmată de o mică plimbare, ne poate da energia să terminăm cu bine ce am început şi poate sparge cu succes rutina, ne poate oferi un impuls creativ, idei şi soluţii pentru a ne îndeplini cu succes task-urile.

Cred că prânzul luat cu atenţie reprezintă o modalitate de a-ţi arăta respectul şi aprecierea faţă de propria persoană. Iar acest articol l-am scris tocmai ca reminder că sunt momente ale zilei în care e bine să luăm pauză, să punem “stop” agitaţiei şi să ne îndreptăm atenţia spre noi, spre ceea ce ne relaxează. O mică plăcere adusă în dar omului care suntem.

Articol publicat pe România Pozitivă