Unul dintre cele mai frumoase cadouri primite cu ocazia Crăciunului a fost un minunat ceai înfloritor, pe care de-abia acum mi-am făcut curaj să-l încerc.
Ceaiul care înfloreşte („blooming tea”) este o adevărată bijuterie: un boboc creat manual din frunze de ceai şi alte plante, pus în apă caldă, se desface şi scoate la iveală o floare. E un spectacol să urmăreşti cum, încet-încet, floarea prinde contur şi se eliberează din „cuib”.
Mai băusem o dată un ceai înfloritor, la un restaurant din Braşov. De data aceasta, am avut ocazia să mă bucur de ceaiul-minune acasă la mine, în linişte. Este de preferat ca infuzia să aibă loc într-un ceainic transparent, dar cum n-am avut, am folosit o cană obişnuită de sticlă transparentă. Am scufundat bobocul în apa caldă, nu foarte fierbinte, şi am privit cu încântare minunea:
Are o aromă delicată, proaspătă şi e uşor dulceag, perfect pentru o după-amiază leneşă de weekend când vrei să te bucuri de ceva simplu şi frumos. De asemenea, e minunat de dăruit cuiva drag pasionat de ceaiuri.
Pe ambalaj sunt câteva informaţii despre provenienţă şi conţinut:
Ceaiul ORRLA Blooming Tea este realizat manual din cele mai bune frunze de ceai alb, cultivate în regiunile de mare altitutdine din provincia Yunnan din sudul Chinei. Această zonă este recunoscută pentru mediul curat, unde ceaiul este cultivat în condiţii stricte, fără utilizarea de substanţe chimice nocive. Drept urmare, aici se produc unele dintre cele mai apreciate ceaiuri din lume.
Conţine: flori de crin, gălbenele, gomphrena golbosa şi ceai verde cu ac de argint.
Pe lângă cel primit de Crăciun, de la Belle Boutique mi-am mai cumpărat unul, „Sunrise”, cu o formă şi un gust diferite – este mai dulce, are o aromă uşoară şi elegantă de mango. L-am infuzat într-un vas de yena, dar am pus prea puţină apă, aşa că spectacolul a fost cam… „înjumătăţit”. Vă recomand deci să aveţi grijă la cantitatea de lichid în care îl infuzaţi.
—–
Dacă ţi-a plăcut acest articol şi crezi că poate fi util şi altora, dă un like & share pe Facebook 😉
—–
Sperb. Sa vezi tu cat este de interesanta povestea acestui ceai atunci cand iti este povestita la ceremonia ceaiului ( vresiunea chinezeasca).
Să ştii că şi eu prefer versiunea chinezească, am înţeles că e mai simplă; n-am participat până acum la una de acest fel, dar am fost mai demult la o mini-ceremonie japoneză: http://zambetsisanatate.ro/2012/10/15/ceremonia-ceaiului-comunicare-prin-gesturi-si-liniste/
Cat de superb. Mi-as dorii si eu …. probabil as sta toata ziua sa ma uit cum ‘se deschide’.
Din păcate se deschide foarte repede, dar măcar rămâne aşa mult timp şi poţi să admiri floarea 🙂 – dacă nu te deranjează să bei un ceai verde foarte “tare”
Ce frumos! Aproape ca nu iti mai vine sa il bei!
Să ştii! Şi eu m-am învârtit ceva vreme în jurul lui până să mă îndur să scot floarea. Chestia e că dacă o laşi prea mult în apă, ceaiul devine amar…
Nu am băut niciodată ceai din acesta, dar mi se par fascinante florile. Cred că voi încerca și eu cât de curând. 🙂
Aşteptăm impresii, atunci 😉
Wooow, nu cred ca am mai vazut asta pana acum. Simply awesome 🙂
Dap! Într-un ceainic transparent arată şi mai bine 🙂
Interesant. Ai dreptate, e un cadou perfect de oferit celor ce apreciaza ceaurile.
Şi pentru mine a fost un cadou şi mi-a plăcut mult 🙂
Wooow…nu am mai vazut pana acum asa ceva :). Foarte fain 🙂
Dacă îţi place ceaiul, e o experienţă interesantă 🙂
Ce frumos!am si eu un astfel de ceai insa nu l-am folosit ca nu am un ceainic transparent :))
Dar cand voi face rost, primul lucru va fi sa imortalizez momentul deschiderii!
Oricum arata grozav si atat de impresionant!
Te pup!
Cleo
Şi eu am amânat momentul pentru că îmi lipsea un recipient mai mare transparent, dar până la urmă m-am descurcat cu o cană (mă gândeam să-mi cumpăr o halbă de bere, la un moment dat, cred că ar merge de minune :)))
Pup