Şi noi ce mai mâncăm… ca să slăbim? – Gheorghe Mencinicopschi

„Nu adoptaţi cu naivitate diete minune de slăbit, căci nu există aşa ceva”

Si-noi-ce-mai-mancam-ca-sa-slabimAcesta este laitmotivul cărţii şi ar fi tare bine să-l avem în minte dacă vrem să slăbim. Pentru că altfel riscăm să pierdem energie, timp şi bani în căutarea unor soluţii miraculoase (însă inexistente), care să ne transforme fără efort şi peste noapte în fotomodele. Când avem kilograme în plus nu este de ajuns să slăbim, ci contează şi cum; pierderea de greutate prin mijloace agresive şi intruzive face mai mult rău decât bine, plus că de obicei nu prea durează pe termen lung, dacă nu ne schimbăm obiceiurile alimentare.

La fel ca în volumul 1, Dr. Menci merge dincolo de a oferi diete-fulger şi ne învaţă cum să avem un stil de viaţă sănătos, deoarece acesta este singura metodă de a pierde din greutate într-un mod echilibrat şi de a ne menţine starea de bine pe termen lung.

Autorul atrage atenţia că „teoria consumului hipocaloric pe care se bazează dietele restrictive, monotone şi periculoase, fără a ţine seama de calitatea nutriţională a caloriilor şi a matricei alimentare, ci numai de numărul caloriilor ingerate, este falsă, ba mai mult, induce şi efectul yo-yo”. Deci să avem în vedere mai ales provenienţa caloriilor şi să nu ne cramponăm doar de numărul lor.

Cum alegem alimentele care ne fac bine? Sunt descrise mai multe criterii de care este bine să ţinem cont, printre care indicele de saţietate (cât de mult ţine de foame un aliment), calitatea nutriţională a alimentului, indicele de densitate nutriţională (cât de hrăneşte un aliment), indicele de densitate calorică, indexul glicemic/încărcătura glicemică, etc. Chiar dacă par nişte concepte prea ştiinţifice pentru persoanele fără cunoştinţe medicale, sunt explicate pe înţelesul tuturor şi veţi vedea că merg mână în mână, completându-se reciproc.

Pentru a slăbi şi a ne menţine, este nevoie de câteva cunoştinţe de nutriţie. Nu înseamnă că trebuie să devenim toţi doctori, însă mai multă preocupare pentru sănătatea proprie ne-ar asigura un corp frumos şi înăuntru şi în afară. Prevenirea obezităţii este cel mai bun tratament şi de aceea este de preferat să alegem un aliment mai scump, dar sănătos, în detrimentul unui ieftin şi de o calitate îndoilenică.

Personal, nu cred că toate alimentele sănătoase sunt scumpe. Este adevărat că anumite produse au un preţ mai mare, însă dacă sunt alese bine, sunt mai săţioase. Per total, ne costă mai puţin să mâncăm sănătos, atât prin prevenirea bolilor, cât şi printr-o viaţă plină de energie. Dacă bugetul este redus, mâncaţi mai puţin, dar hrană de calitate nutriţională superioară, pentru că aceasta este oricum mai săţioasă. Nu confundaţi a mânca mai puţin cu subnutriţia; a mânca mai puţin nu înseamnă a nu mânca deloc.

„Niciodată erorile şi plăcerile alimentare nu se plătesc pe loc, ci în decursul anilor”. Nu devenim obezi dintr-odată, după un singur consum alimentar excesiv, ci treptat, în timp, după luni sau ani de abuzuri. Obezitatea nu doare şi de aceea există riscul să nu ne dăm seama că este într-adevăr o problemă până când nu ne cauzează afecţiuni serioase.

Sfaturi pe scurt:

  • Evitaţi consumul de alimente care conţin mai mult de 10 g grăsimi la 100 g produs
  • Fără adaos de zahăr nu înseamnă fără zaharuri (gucoză, fructoză, sirop de porumb), deseori fiind asociate cu prezenţa edulcoranţilor de sinteză (aspartam, ciclamaţi, zaharină, sucraloză, acesulfam-K). Acestea pot îngrăşa la fel de mult ca alimentele obişnuite.
  • Chiar dacă pe eticheta alimentelor citim că acestea conţin vitamine, minerale, simpla lor prezenţă chimică nu înseamnă că pot fi utilizate de către organism şi că sunt folositoare.
  • Orice dietă din care grăsimile sunt complex excluse şi în special cele care conţin acizi graşi esenţiali este periculoasă pentru sănătate. Să ne ferim de grăsimile nocive şi să le alegem pe cele bune: grăsimi de peşte, nuci, seminţe de in, ulei de măsline, etc.
  • Un consum zilnic de 40 de g de alcool pe zi, de către persoanele sănătoase, nu este periculos. Acestă cantitate înseamnă 100 ml băutură alcoolică tare (palinca, whisky, coniac, vodcă), 350 – 400 ml vin sau 800 ml bere. Extrem de nociv este obiceiul de a nu bea în timpul săptămânii, pentru ca în weekend să consumăm deodată întreaga cantitate de alcool aferentă acesteia

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.